Ghid complet despre Anxietate (Tulburare anxioasă)

Ghid complet anxietate

Ce este anxietatea și de ce o simțim?

Anxietatea este un sentiment natural, o reacție a corpului nostru la stres sau la situații noi. E ca un semnal de alarmă care ne pregătește să reacționăm la un pericol, real sau imaginat. Uneori însă, acest semnal devine prea puternic și ne face să ne simțim copleșiți, chiar dacă nu există un motiv clar pentru a ne teme.


Simptomele anxietății

Anxietatea poate să apară în multe feluri, atât la nivel fizic, cât și emoțional. Iată cele mai frecvente simptome:

  • Simptome fizice:
    • Palpității sau bătăi neregulate ale inimii
    • Transpirații
    • Tremurături sau senzație de slăbiciune
    • Senzație de nod în gât sau de sufocare
    • Dureri de stomac, greață sau probleme digestive
    • Dureri de cap sau amețeli
  • Simptome emoționale și mentale:
    • Gânduri negative sau îngrijorări repetate
    • Frică intensă sau panică
    • Dificultate de concentrare
    • Nervozitate sau irascibilitate
    • Sentiment de pierdere a controlului

Cauzele anxietății în general

Anxietatea poate apărea din mai multe motive, iar fiecare persoană are propriile declanșatoare. Cele mai comune cauze sunt:

  • Stresul zilnic: Lucruri mărunte sau situații noi pot stresa organismul.
  • Traume sau experiențe dificile din trecut: Evenimente emoțional intense pot lăsa urme durabile.
  • Factori genetici: Unele persoane sunt mai predispuse la anxietate din cauza factorilor ereditari.
  • Probleme de sănătate fizică: Tulburările hormonale, problemele de inimă sau de tiroidă pot contribui la anxietate.
  • Consumul de substanțe: Cafeaua, alcoolul sau unele medicamente pot agrava simptomele.
  • Mediul înconjurător: Relațiile dificile, presiunea la muncă sau la școală pot crește nivelul de anxietate.

Tipuri de anxietate

Anxietatea nu este o singură tulburare, ci poate lua mai multe forme. Iată cele mai comune tipuri:

  • Anxietate generalizată: Îngrijorare constantă și excesivă pentru lucruri de zi cu zi.
  • Tulburare de panică: Episoade bruște de frică intensă, cu simptome fizice puternice (atacuri de panică).
  • Anxietate socială: Frica de a fi judecat sau respins în situații sociale.
  • Fobii specifice: Frică exagerată față de anumite obiecte, animale sau situații.
  • Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC): Gânduri repetate și comportamente repetate pentru a reduce anxietatea.
  • Tulburare de stres post-traumatic: Anxietate după un eveniment traumatizant.

Factori de risc care pot crește riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate

Anumiți factori pot crește șansele de a dezvolta o tulburare de anxietate:

  • Istoric familial: Dacă ai membri în familie cu anxietate, riscul tău este mai mare.
  • Traume din copilărie: Abuzul, neglijența sau pierderea unui părinte pot crește riscul.
  • Evenimente stresante recente: Divorțul, pierderea unui loc de muncă sau alte schimbări majore.
  • Personalitate: Persoanele mai sensibile, perfecționiste sau cu tendințe de autocritică sunt mai predispuse.
  • Probleme de sănătate mentală: Depresia sau alte tulburări pot crește riscul de anxietate.
  • Consumul de substanțe: Drogurile, alcoolul sau unele medicamente pot declanșa sau agrava anxietatea.

Cum se manifestă un episod de anxietate intensă?

Atunci când anxietatea devine prea puternică, simți poate că nu mai poți respira normal, că îți bate inima mai repede sau că ai un nod în gât. Poate îți tremură mâinile, transpiri mai mult sau îți vin gânduri negre, repetate. Uneori, poate ai senzația că vrei să fugi sau să te ascunzi. Toate acestea sunt semne că corpul tău e în alertă, dar nu înseamnă că ești în pericol real.


Cum poți diferenția anxietatea de alte probleme de sănătate?

Simptomele anxietății pot părea foarte asemănătoare cu cele ale altor boli, cum ar fi problemele de inimă sau tiroidiene. Aici sunt câteva semne care te pot ajuta să faci diferența:

  • Anxietatea apare de obicei în situații stresante și poate dispărea când situația trece.
  • Nu ai alte simptome grave, precum dureri intense în piept, amețeli sau pierdere de cunoștință.
  • Simptomele se reduc dacă încerci să te relaxezi sau să respiri adânc.
    Dacă ai îndoieli, e bine să consulți un medic, dar, în majoritatea cazurilor, anxietatea poate fi gestionată cu metode simple.

Ce poți face când simți că anxietatea te copleșește?

Când simți că anxietatea îți ia controlul, încearcă să faci următorii pași simpli:

  • Respiră adânc și lent: Inspiră pe nas timp de 4 secunde, ține respirația 2 secunde și expiră pe gură timp de 6 secunde. Repetă de câteva ori.
  • Concentrează-te pe prezent: Uită-te în jur și notează cinci lucruri pe care le vezi, patru pe care le auzi, trei pe care le simți, două pe care le miroși și unul pe care îl poți gusta. Ajută să te aduci înapoi în prezent.
  • Vorbește cu cineva de încredere: Împărtășește-i sentimentele tale unei persoane apropiate. Doar să spui ce simți poate face diferența.
  • Ieși la o plimbare scurtă: Mișcarea ajută corpul să elibereze endorfine și să reducă stresul.

Tehnici de relaxare și gestionare a stresului

Pentru a preveni episoadele de anxietate și a gestiona stresul zilnic, poți încorpora următoarele metode în viața ta:

  • Exerciții de respirație: Practică zilnic câteva minute respirația diafragmatică.
  • Meditație sau mindfulness: Încearcă să stai câteva minute cu ochii închiși și să te concentrezi pe respirație sau pe sunetele din jur.
  • Exercițiu fizic regulat: Mersul pe jos, alergatul sau yoga sunt foarte eficiente pentru reducerea anxietății.
  • Alimentație sănătoasă: Evită cafeaua și zahărul în exces, consumă mai multe fructe și legume.
  • Somn suficient: Încearcă să dormi între 7 și 9 ore pe noapte.

Complicații posibile ale anxietății

Dacă anxietatea nu este gestionată sau tratată, poate duce la diverse complicații:

  • Probleme de sănătate fizică: Hipertensiune, boli de inimă sau probleme digestive.
  • Depresie: Anxietatea prelungită poate duce la apariția depresiei.
  • Izolare socială: Persoanele cu anxietate pot evita interacțiunile sociale.
  • Abuz de substanțe: Unele persoane apelează la alcool sau medicamente pentru a se simți mai bine.
  • Dificultăți la muncă sau la școală: Anxietatea poate afecta performanța și motivația.

Prevenirea anxietății

Pentru a reduce riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate, poți urma aceste sfaturi:

  • Învață să gestionezi stresul: Folosește tehnici de relaxare și mindfulness.
  • Menține o rutină sănătoasă: Somn, alimentație și exercițiu fizic regulat.
  • Construiește relații de sprijin: Vorbește cu prietenii și familia despre ce simți.
  • Evită consumul excesiv de substanțe: Cafea, alcool, droguri.
  • Solicită ajutor când simți nevoia: Nu ezita să vorbești cu un specialist dacă simptomele persistă.

Când să te adresezi unui specialist

Este recomandat să consulți un psihoterapeut sau un medic dacă:

  • Simptomele anxietății persistă mai mult de șase luni.
  • Anxietatea îți afectează viața de zi cu zi, munca sau relațiile.
  • Simți că nu poți gestiona singur simptomele.
  • Apar simptome fizice grave sau idei de auto-vătămare.
    Un specialist te poate ajuta să înțelegi cauzele și să găsești metode eficiente de tratament.

Ai dreptul să te simți bine

Anxietatea poate fi greu de gestionat, dar nu e ceva cu care trebuie să trăiești mereu. Cu metodele potrivite, poți trece peste momentele dificile și poți învăța să te relaxezi mai ușor. Dacă simți că anxietatea îți afectează viața, nu ezita să cauți ajutorul unui psihoterapeut. Ai dreptul să te simți bine și să trăiești o viață plină și echilibrată.

Psiholog Andreea Stîngă

Ai nevoie de ajutor?

Nu ezita să mă suni sau să îmi scrii pe whatsapp dacă te confrunți cu simptome de sufocare, nod în gât, palpitații sau cu anxietate generalizată.

Împreună vom stabili un plan de acțiune și tratament pe baza unui protocol științific, și o abordare integrată restabilind legatura dintre minte, corp și emoții.

Este urgent?

Atunci când te confrunți cu simptome de anxietate sau un atac de panică, este crucial să te ancorezi în prezent și să îți reglezi respirația.

Concentrația pe Respirație: Încearcă să inspiri lent pe nas, numărând până la 4, ține-ți respirația numărând până la 7, apoi expiră prelungit pe gură, numărând până la 8. Repetă acest exercițiu de 4-5 ori. Această tehnică, cunoscută și sub numele de “respirația 4-7-8”, ajută la activarea sistemului nervos parasimpatic, calmând rapid corpul și mintea.